Ia românească reprezintă un simbol al culturii noastre, o moștenire culturală a strămoșilor noștri și mai nou un trend internațional, care aduce prestigiu poporului român.Dar de unde vine această popularitate a portului tradițional românesc,a basmelor și a clădirilor grandioase?Să fie forma, culoarea sau mesajul subtil înfășurat într-o aură de misticism și valori morale?

Totul este datorită simbolurilor ce împodobesc costumația.Simboluri abstracte și vechi, cu o natură mitică sau religioasă a căror apariție în istorie este încă învăluită în mister, cea mai veche datare fiind acum 6000 de ani pe oale de lut și unelte de os.

De-al lungul timpului acestea au început să capete o importanță simbolică, iar cea mitologică să se piardă, rolul inițial ale acestor motive fiind cunoscute de mai puțini oameni în zilele noastre.

De pildă, pătratul, dreptunghiul sau triunghiul cu vârful în jos ilustrează ideea dualității omului și a naturii. Rombul, conform Ninetei Crainici, este un simbol cu semnificație și origine deosebită deoarece acesta a fost descoperit pe vase și obiecte dacice și reprezintă dintre celest și teluric. Există conexiuni cu acest simbol și în sculpturile lui Brâncuși, dar și în Evul Mediu, Cetatea Frumușica.

Un alt simbol întâlnit destul de des este crucea, a cărei origine a la fel de veche ca lumea. Întâlnită în epoca preistorică, la celți, egipteni, sirieni, scandinavi și în cele din urmă de toate popoarele creștine. O formă universală de adorare a naturii, a Soarelui și focului.

După propagarea creștinismului în Dacia romanizată, crucea devine un simbol protector folosit împotriva duhurilor rele, deochi și vrăji.

reconstituire - ie 44 - cruci&garoafe interbelica

Majoritatea înțelesurilor motivelor rămân încă necunoscute, dar motivele tradiționale pot fi împărțite în categorii după  de inspirație, fie din natură, fie cele cu origine neclară sau simbolice.

Motivele cunoscute astăzi se împart în: fiziomorfe (plante, animale și oameni) și skeomorfe (unelte sau obiecte).

Dar, pentru a înțelege ce rolul principal ale acestor simboluri ornamentale nu trebuie să parcurgem mii de ani de istorie, ci doar să ne gândim la societatea în care trăim și ce promovează. Iar răsunsul e simplu, moda.

Moda este, a fost și va fi mereu schimbătoare, iar cele mai vizibile transformări se gasesc în port, literatură și arhitectură.

Influențată de populațiile vecine, zona geografică și de preferințele individuale, moda nu reușește să șteargă principala sursă de inspirație, și anume ampreta noastră și a strămoșilor noștri ca popor.

motive camasi T - 001

De exemplu, portul popular românesc a suferit schimbări drastice în funcție de perioada istorică și economică. Cu cât portul este mai încărcat în simboluri și culori cu atât starea materială și socială este mai bună. Iar cu bunăstarea economică acesta devine o operă de artă, a cărei importanță nu mai poate îngădui purtarea acestuia zinic, ci doar la ocazii speciale.

În Banat predonimă formele geometrizate (rombul în special), în Basarabia e combinație de plante, animale și rame decorative, în Bucovina plantele (flori și frunze), în Dobrogea din nou plantele, dar predomină culorile roșu și verde, în Moldova întâlnim un mixt de plante și forme geometrice (pe diferite culori), la fel este și în Muntenia și Oltenia, pe când în Transilvania predomină romburile și crucile.

elena C cornescu - banat reconstituire - ie 30 - zigzag desen

În arhitectură erei victoriene se formează un nou stil -neoromânesc- care e compus din elemente răsăritene bizantine și motive țăranești locale. Acest stil încearcă să evoce gloria trecului medieval , dar din secolul al XX-lea devine un trend pentru românii înstăriți de la oraș.

În ciuda factorilor sociali, stilul neromânesc este folosit și astăzi la vile, un element comun este cula (Culă core).Termenul provine din turcă și înseamnă turn.

vila-vintila-bratianu-1024x680 image003historic_v2

Un alt stil arhitectural este cel cel brâncovesc, care apare în timpul domniei lui Constati Brâncoveanu și continua și după 1714. Acest stil are drep caracteristisci elemente bizantine( cupola, mozaicurile, crucea greacă, arcul, bolțile), iar clădirile sunt fastuoase și impunătoare. Stilul se resimte la bisericile ctitorite de domnitori și la casele boierești.

Case-cu-arhitectura-brancoveneasca-2 Stil Brâncovenesc

În literatură, utilizarea simbolurilor e mult mai subtilă, chiar dacă rolul e același de a transmite un mesaj. Transmiterea mesajului și descifrarea acestuia e supusă interpretării. Iar trasmiterea pe cale orală a dus la modificarea mesajului, informația originală fiind pierdută printre adăugiri și alte versiune ale acesteia.

Astfel basmele, legendele, baladele și snoavele sunt pline de mesaje codate în simboluri pentru a redă într-un mod simplu și atrăgător un înțeles moral.

Simbolurile animaliere din literatură sunt leul (arată vitejia voinocului ce înfruntă acest animal), calul (simbol clișeistic al fidelității față de stăpân), mioara, căprioara, cerbul etc.

Simbolurile vegetale din literatură sunt florea (busuiocul, garofița, trandafiru, simbol al dragostei și al frumuseței feminine), spicul și strugurele (arată inteția de a comunica), mărul (simbol erotic) și bradul (simbolul tinereții).

Astăzi, motivele tradiționale românești sunt o sursă de inspirație pentru artiști, scriitori și nu numai, o istorie nemuritoare transmisă de predecesorii noștri, plină de valori, credințe și cunoștițe codificate sub forma unui alfabet al formelor și culorilor.

(Visited 973 times, 1 visits today)